Rosiile este o comuna in judetul Valcea, Oltenia, Romania. Comuna Rosiile este si localitatea natala a celebrei soliste Maria Ciobanu.

• Judet - Valcea
• Primar - Marinescu Stefan
• Suprafata - 6.888 ha din care:
  • intravilan: 426 ha,
  • extravilan: 6.462 ha.
• Populatie (2007) - 3125 locuitori
• Amplasare - Sudul judetului Valcea
• Sate:
  
  • Balaciu,
  • Cherasti,
  • Hotaroaia,
  • Lupuiesti,
  • Pasarei,
  • Pertesti,
  • Plesesti,
  • Ratalesti,
  • Romanesti,
  • Rosiile,
  • Zgubea
• Cod postal - 247555
• Site web - www.primariarosiile.ro

   

Asezare geografica si relief

    Asezata pe Valea Sasa, de la iesirea din localitatea Tetoiu spre sud, distanta de circa 80 km de Craiova, 70 km fata de Ramnicu Valcea.

 

    Face parte din judetul Valcea ca unitate administrativ-teritoriala, iar situatia sa geografica, cat si prin luarea in consideratie a unor elemente de cultura materiala si spirituala, aceasta localitate se inscrie in tinutul mai larg al Olteniei.

 

    Rosiile este localitatea sat resedinta de comuna, avand subordonate administrativ teritorial 11 sate (cele enumerate mai sus), fiind asezata pe Valea Sasa intre Dealul Bobului la apus, satul Hotaroaia la miazazi, satul Ratalesti la nord si satul Plesesti la rasarit. Cuprinde pe teritoriul sau primaria locala, scoala cu clasele I-VIII, biserica, monumentul eroilor, dispensar veterinar si uman, gradinita, agentie CEC, posta, post de politie, brutarie, camin cultural, magazine.

 

   

Comuna Rosiile se invecineaza:

• la sud: comuna Tetoiu si Zatrenila apus: comuna Livezi, Gradistea, Sinesti
• la nord: comuna Copaceni, Berbesti
• la rasarit: comuna Lapusata, Ladesti, Fartatesti

   

Forme de relief, fauna

    Comuna Rosiile prezinta un

relief variat.

Din punct de vedere geomorfologic, comuna Rosiile se inscrie in platforma Oltetului - unitate bine determinata in cadrul Podisului Getic; rocile aluvionare alcatuiesc structura petrografica a acestui tinut. Inaltimile mai proeminente sunt dealuri intre 370-420 m; Dealul Steagului, Dealul Zgubii, Dealul lui Balan (Lapusata), Dealul Bobului.

 

    Referindu-ne la sol, remarcam dominarea solului de tip slab podgolic, sau de padure; ca urmare a fragmentarii reliefului si a intensitatii proceselor de eroziune a versantilor, patura superioara a solului este supusa, in mare masura, degradarii; localnicii previn surpaturile plantand, fie pomi pe dealuri si, in mare parte salcami. Din punct de vedere biogeografic se poate spune ca acest teritoriu se include in Provincia Moesica; cu mult timp inaintea anului 1400 teritoriul fiind cuprins aproape in totalitate cu paduri la care din data actuala se mai mentin 1.986 ha cu specii de arbori:

 

• gorunul (petrarca),
• garnita (frasineta),
• plopul,
• fagul,
• carpenul,
• salcia etc.

    Paralel cu taierea padurilor s-au efectuat plantatii masive de arbusti, ingrijiri si amenajari speciale.

 

    Privind animalele si pasarile, indeosebi cele de padure, citam:

 

• vrabia (paser domesticus),
• peresura (emberiza),
• graurul (sturnus vulgarius),
• cioara (corvus),
• cotofana (pica caudanta),
• ciocarlanul (galeringa cristata),
• dihorul (mustele putarius),
• nevastuica (mustela nivalis),
• sobolanul (mus decumanus),
• iepurele (lepus europaueus),
• vulpea (vulpes),
• lupul (canis lupus),
• viezurele (meles),
• mistretul,
• capriorul etc.

    ca animale domestice, este bogata in specii:

 

• oaia,
• rata,
• curca,
• capra,
• vaca,
• calul,
• porumbelul,
• bibilica,
• gaina;

    suntem vizitati si de pasari migratoare:

 

• cucul (cuculus canosrus),
• randunica (irundo rustica), 
• barza, 
• gasca salbatica etc.

    Ca unitati geografice mai importante remarcam Valea Sasa de la nord la sud pana la comuna Tetoiu, tarinile sau anumite poieni asezate in continuarea dealurilor din localitate ca niste ziduri, poate fi comparata cu tinutul Transilvaniei inconjurat de braul Carpatilor. Prin miscarile de teren au luat nastere multe forme si, in special vai: Valea Mare, Valea lu Nan, Valea Zgubii, Valea Budelui, Valea Bratcului, Valea Budichii, Valea Geamenei, unele dintre ele fiind si paraie sau hududoaie: Budele, Bratcu, Stefaneasa, Sovatoaia, Zamalnita, Geamana.

 

    Nu au caracter specific, dar si-au facut aparitia rapi: in Lupuiesti, in Ratalesti, in Hotaroaia, in Pasarei.

 

    Referitor la precipitatii, se semnaleaza in medie cantitatea de 634 mmc anual; anotimpurile cu cele mai mari cantitati de precipitatii fiind in perioada de primavara si toamna, nu excludem nici perioada de iarna, sau chiar vara. Nu sunt excluse nici ploile torentiale, in limbajul popular cunoscute sub numele de "ruperi de nori" sau "spargerea cerului" care provoaca mari pagube atat prin distrugerea culturilor, a drumurilor si alte amenajari.

 

    Cea mai importanta apa curgatoare a acestei localitati este Sasa care-i scalda teritoriul de la nord la sud pana la comuna limitrofa, Tetoiu; avand ca influenti Zgubea, care curge pe o portiune paralela cu Sasa, varsandu-se in aceasta in satul Ratalesti, Trestia, Stefaneasca; mai putem numi ca afluenta o serie intreaga de paraie cu caracter temporar.

 

    Ca ape de suprafata sunt cunoscute putine balti cu caracter permanent: Balta Dragului, partial in izlazul comunal, precum si in paduri.

 

    Alimentarea cu apa potabila se face din fantani si ciuturi care sunt foarte numeroase, unele datand chiar de sute de ani.

 

    Vanturile predominante sunt specifice intregii Campii Romane:

 

• Crivatul bate din partea de est, aducand viscol, inghet, uneori si seceta;
• Baltetul bate de la miaza-zi, aduce ploaie, cunoscut "cu rod bogat";
• Austrul bate de la apus, fiind secetos, i se mai spune "Traista Goala".

    Ca si in comunele vecine, se pastreza, din batrani, anumite semne de ploaie: la satul fumului la pamant cand iese din cosurile caselor, cantatul racaneilor, cantatul cocosilor, iesirea ramelor la suprafata pamantului etc, dar majoritatea cetatenilor nu mai iau de baza prezicerile populare privind ploaia, ci se axeaza pe buletinele meteorologice de la radio,  televiziune sau presa.

 

    Teritoriul localitatii a fost bantuit de mari inundatii in 1970 si de grindina in 1996.

 

   

Caracteristicile pedologice ale solului

    In cadrul dealurilor piemontane joase din extremitatea de sud a judetului, componente Piemontului Getic, subdiviziunea - Dealurile Oltetului, in conditiile unui relief predominant plan, pe materiale cu textura fina (argiloasa - argila predominant montmorilonitica), sub vegetatie de foioase (predominant Quercinee), s-au dezvoltat: soluri brune luvice, luvisoluri albice, planosoluri, soluri brune argiloiluviale si mai rar vertisoluri (dupa noul Sistem Roman de Taxonomie a Solurilor - SRTS - luvosoluri, planosoluri, preluvosoluri si vertosoluri).

 

    In zona dealurilor subcarpatice care urmeaza, zona cu un accentuat grad de fragmentare, solurile dominante sunt reprezentate de cele brune eumezobazice (eutricambosoluri), de regosoluri si erodisoluri, intr-o mai mica masura de soluri brune argiloiluviale (preluvosoluri), de pseudorendzine sau subtipurile pseudorendzinice ale unora dintre tipurile de sol si mai rar de soluri clinohidromorfe.

 

    Caracteristicile naturale ale solurilor prezentate, sub aspect morfologic si fizico-chimic sunt deosebit de diverse, in cele ce urmeaza vom prezenta succint principalele caracteristici negative ale acestor soluri precum si masurile de protectie, conservare si masurile ameliorative specifice.

 

    Starea actuala a calitatii solurilor este determinata atat de conditiile naturale in care se gasesc solurile respective, cat si de modul de gospodarire prin care nu totdeauna se asigura amenajarile necesare, cel mai adecvat mod de folosinta si aplicarea deplina si corecta a celor mai corespunzatoare sisteme zonale de agricultura si tehnologii de cultura. Influentele daunatoare ale acestor deficiente se intrepatrund, ducand uneori la potentarea efectelor la niveluri de o deosebita gravitate, ca in cazul cultivarii plantelor prasitoare din deal in vale pe terenurile in panta cu soluri foarte susceptibile la eroziune; neexecutarii lucrarilor solului la momentele optime de umiditate, necompensarii elementelor nutritive scoase din sol cu recoltele, amenajarii si exploatarii nerationale a lucrarilor de imbunatatiri funciare, precum si a diverselor impacturi asupra solului legate de dezvoltarea urbanizarii, transportului etc.

 

    Fertilitatea solului este afectata intr-o mai mare sau mai mica masura de diferite cauze daunatoare cum sunt: eroziunea, continutul redus de humus, compactarea, aciditatea, saraturarea, textura excesiva (nisipoasa sau argiloasa) deficitul sau excesul de apa si de elemente nutritive, etc.

 

    Solurilor le este caracteristic contrastul regimului termic si al umiditatii, respectiv alternanta excesului si deficitului de umiditate, primul manifestat pregnant primavara, dar si in lunile mai si iunie, luni cunoscute ca fiind cu varfuri de precipitatii, cel de al doilea caracteristic perioadei de vara-toamna, cand necesarul de umiditate pentru plante este maxim; textura fina care imprima solurilor caracteristici specifice (capacitate de camp mare, dar mica de cedare din cauza cantitatilor mari de apa inaccesibila, insusiri mecanice si termice putin favorabile, se lucreaza greu, iar perioada optima de lucru este scurta); gradul mare de compactare; aciditatea si rezerva mica de humus.

 

    Pentru contracararea acestor aspecte, care fac parte din categoria factorilor ameliorabili, sunt necesare masuri de afanare adanca sau scarificare; masuri de nivelare de exploatare si administrarea de amendamente calcice; fertilizare organica periodica sau, in lipsa acestora este recomandat un asolament de lunga durata din care sa nu lipseasca culturile de leguminoase (lucerna sau trifoiul - pe langa materia organica pe care o lasa in sol aduce si lasa in partea superioara a solului si substante nutritive aduse prin sistemul radicular din profunzimea solului, substante care de regula nu sunt explorate de alte specii de cultura). Necesita de asemenea, cu caracter preventiv (pentru a nu accentua starea de tasare si pentru a nu distruge structura naturala a solului), ca lucrarile solului, dar si cele culturale sa fie efectuate numai in conditii de umiditate optima, adica la jumatate din intervalul umiditatii active.

 

    Pe langa aspectele negative si de ameliorare anterior mentionate si care raman ca specifice sectoarelor de platou, de aceasta data mai reduse, mai apar, in crestere, suprafete afectate mai mult sau mai putin de procese de eroziune si de alunecare. Pentru aceste terenuri, in afara lucrarilor specifice protectiei antierozionale pe care le recomandam la terenurile in panta si neafectate inca de eroziune (araturi pe curba de nivel, evitarea de la cultivare a plantelor prasitoare, moduri de folosinta antierozionala etc), santurile de interceptare si scurgere a apelor provenite din precipitatii sau din topirea zapezilor este masura de baza in diminuarea scurgerilor de suprafata si reducerea eroziunii solurilor; drumurile sa aiba caracter antierozional si sa fie insotite de lucrarile hidrotehnice aferente.

 

    Suprafete insemnate din agricultura comunei sunt situate pe luncile paraurilor, indeosebi Sasa.

 

    Solurile caracteristice zonei sunt de regula, la nivel de judet, cu cel mai ridicat nivel de fertilitate. Necesita la nivel general masuri de fertilizare echilibrata, respectiv de compensare a substantelor nutritive extrase din sol cu recoltele. Suprafetele de teren cu exces de umiditate de natura freatica trebuie sa beneficieze de lucrari hidroameliorative.

 

    Date cunoscute cu privire la principalele tipuri de sol si la principalele caracteristici negative de sol si de teren sunt  prezentate in cele ce urmeaza:

 

• 43% din suprafata agricola este acida si necesita administrarea de amendamente calcice;
• 66% din suprafata agricola este slab aprovizionata cu fosfor mobil;
• 43% din suprafata agricola este slab aprovizionata cu potasu mobil;
• 90% din suprafata agricola este slab aprovizionata cu azot;
• 87% din suprafata agricola necesita masuri de prevenire a degradarii prin humus si de refacere a continutului solului in acest principal element al fertilitatii solurilor.

   

Caracteristici climatice

    In tinuturile dealurilor subcarpatice temperatura medie anuala inregistreaza valori cuprinse intre 4-8 grade C, iar precipitatiile in jur de 600-800 mm. Anual, pe dealurile de podis, temperatura medie anuala este cuprinsa intre 8-10 grade C, precipitatiile scad la 400-600 mm anual, iar vanturile au frecventa mare, in general pe directia nord-sud, dar se accentueaza din directiile vest si est, specific Campiei Romane. Clima este temperat continentala cu unele influente mediteraneene.

 

   

Regim climatic

    In tinuturile dealurilor subcarpatice temperatura medie anuala inregistreaza valori cuprinse intre 4-8 grade C, iar precipitatiile in jur de 600-800 mm Anual, pe dealurile de podis, temperatura medie anuala este cuprinsa intre 8-10 grade C, precipitatiile scad la 400-600 mm anual, iar vanturile au frecventa mare, in general pe directia nord-sud, dar se accentueaza din directiile vest si est, specific Campiei Romane.

 

   

Regimul precipitatiilor

    Precipitatiile inregistrate au fost predominant sub forma de ploaie.

 

• Cantitatea medie multianuala de precipitatii - (1974 - 2005) l/metru patrat
• Parametrul meteo/statia meteo - Statia meteorologica din comuna Rosiile
• Cantitatea anuala - 634 mmc
• Cea mai mare cantitate anuala/anul - 1996

    Se inregistreaza precipitatii insemnate in lunile mai - iunie, iar cele mai reduse cantitati de precipitatii cad in perioada septembrie - octombrie. Cea mai mare cantitate anuala de precipitatii s-a inregistrat, la toate statiile meteorologice din Rm. Valcea, in anul 2005, peste 1000 l/mp, pe fondul predominarii unei activitati ciclonice care a determinat precipitatii insemnate, acest an fiind considerat un an excedentar din punct de vedere pluviometric.

 

    In ceea ce priveste comuna Rosiile, referitor la precipitatii, se semnaleaza in medie cantitatea de 634 mmc anual; anotimpurile cu cele mai mari cantitati de precipitatii fiind in perioada de primavara si toamna, nu excludem nici perioada de iarna, sau chiar vara. Nu sunt excluse nici ploile torentiale, in limbajul popular cunoscute sub numele de "ruperi de nori" sau "spargerea cerului" care provoaca mari pagube atat prin distrugerea culturilor, a drumurilor si alte amenajari. Lipsa precipitatiilor duce la aparitia fenomenului de seceta, fenomen destul de frecvent in regiunea de sud a judetului Valcea.

 

    Variabilitatea neperiodica a precipitatiilor cazute prezinta situatii foarte diferite, la extrema situandu-se anul 2001-2003, cand s-au inregistrat precipitatii anuale reduse.

 

   

Retea hidrografica. Cursuri de apa

• Paraul Sasa,
• Budele,
• Ttrestia,
• Geamana.

    Nu este un debit constant (fiind parau). Sunt cu debite instabile si pot fi incadrate in categoria torentelor, scurgerea dominanta pe aceste paraie este cea de primavara, fapt determinat de topirea zapezilor si de ploile abundente.

 

    Toamna pe aceste paraie se produc cele mai mici volume de scurgeri.

 

  

  Cursuri de apa:

denumire/lungime pe teritoriul judetului/natura fundului:

 

• Sasa (parau) 9 km - Bolovanis, Pietris, Nisip
• Bude 3 km - Bolovanis, Prundis
• Geamana 4.5 km - Bolovanis, Prundis
• Trestia 6.5 km - Bolovanis, Prundis

    Scurgerea maxima are loc in perioada ploioasa. Debitul mediu multianual al paraului Sasa este de 0,7 m3/s.

 

   

Temperaturi

    Fiind consecinta efectelor combinate ale intensitatii radiatiei solare, ale incidentei diferitelor mase de aer pe acest teritoriu, dar si a conditiilor fizico-geografice locale, temperatura aerului prezinta oscilatii periodice diurne, lunare si anuale.

 

    Amplitudinile termice sunt ridicate, determinate de racirea puternica din timpul iernii, ca urmare a patrunderii maselor de aer polare si a incalzirii accentuate in timpul verii sub influenta maselor de aer de origine tropicala.

 

    In cursul anului, temperatura aerului variaza foarte mult, in functie de inaltimea soarelui deasupra orizontului, aceste variatii fiind reflectate de valorile medii lunare si anuale.

 

    Izoterma de 10 grade C, caracteristica pentru cea mai mare pate a Campiei Romane.

 

    Potrivit particularitatilor geografice comuna Rosiile este cuprinsa intr-o zona deluroasa (dealuri de 370-420 m), clima este blanda, facandu-se simtita izoterma anuala de 10 grade C care inconjoara Piemontul Getic, determinand mediile lunii celei mai reci sub -9 grade C, iar cele mai ridicate in iulie, 22 grade C.

 

     Cea mai joasa temperatura a fost inregistrata in luna ianuarie 1942, si anume, de -35,5 grade C, iar cea mai ridicata temperatura in iulie 1957 fiind de 42 grade C.

 

• Temperatura medie multianuala (grade C) (1974 - 2005)
• Parametrul meteo/Statia meteo: Statia meteorologica din comuna Rosiile
• Media anuala: 10 grade C

    Cele mai ridicate valori medii anuale la nivelul judetului au fost in 1994, 1999 si in 2000, fiind consecinta invaziei unor mase de aer cald de origine tropicala originale din nordul Africii. Mediile anuale s-au situat intre 4.2 grade C si 12.3 grade C.

 

    Patrunderea in regiune a unor mase de aer rece a determinat valori reduse ale temperaturii aerului si ca urmare cele mai reduse valori medii anuale la nivelul judetului s-au inregistrat in anii 1976, 1978 si 1985, ca medii anuale cuprinse intre 2.1 grade C sau 9.4 grade C.

 

    Cele mai mari variatii termice, de la o zi la alta se inregistreaza iarna, cand si contrastul termic dintre masele de aer ce tranziteaza acest teritoriu este mai redus.

 

    Cele mai reduse valori medii lunare se inregistreaza in luna ianuarie.

 

   

Valori extreme ale temperaturii aerului

    Valorile extreme absolute sunt consecinta invaziei unor mase de aer foarte cald de cele mai multe ori originare din nordul Africii sau a prezentei unor mase de aer reci de origine polara.

 

    Temperaturile maxime absolute se inregistreaza in lunile iulie si august in conditiile de timp anticiclonic, sub infuenta unor mase de aer tropical, ce determina timp senin si secetos.

 

    Valoarea maxima absoluta, din acest areal s-a inregistrat in 14 august 1946, si a atins de 42.0 grade C.

 

    Temperatura minima absoluta se inregistreaza in general, in conditiile frecventei mase de aer rece, care determina geruri deosebit de aspre, cand temperatura minima a aerului coboara pana la -35.5 grade C.

 

    Fenomene meteorologice extreme - nu prea s-au inregistrat. Aici putem specifica precipitatii sub forma de grindina.

 

   

Sanatatea publica

    Populatia judetului are la dispozitie, pentru investigatii si tratamente medicale unitati sanitare din sectorul de stat si privat repartizate astfel:

 

    In sectorul de stat functioneaza un dispensar medical.

 

    In sectorul privat isi ofera serviciile catre populatie un cabinete stomatologic, o farmacie,  doua puncte farmaceutice.

 

   

Surse de apa potabila

  

 

• fantani, ciuturi
• put forat

   

Retele de alimentare

cu energie electrica

 

    Pe teritoriul comunei exista retele electrice:

 

• Inalta tensiune:
  • Statii de transformare cu liniile aferente de inalta tensiune (110 kV/20 kV) se sfla in orasul Balcesti
  • Statii de transformare cu liniile aferente de inalta tensiune (220 kV/110 kV)